barbati si femei
Barbati si femei
>
>
> Sa presupunem ca un tip pe nume Radu este atras de o
> femeie pe nume
> Elena. O invita la un film; ea accepta; se simt
> bine. Cateva seri mai
> tarziu, o invita la cina si iar se simt bine
> impreuna. Continua sa se
> intalneasca in mod regulat si dupa o vreme nici unul
> din ei nu se mai
> vede cu altcineva.
>
> Apoi, intr-o seara cand se duc spre casa, un gand ii
> trece Elenei prin
> minte, si fara sa se gandeasca prea bine, spune cu
> voce tare, "Iti dai
> seama ca azi se fac sase luni de cand ne vedem?"
> Liniste in masina.
> Pentru Elena, este o tacere acuta. Se gandeste:
> Doamne, ma gandesc daca
> l-a deranjat ca am spus asta. Poate se simte
> restrans de relatia
> noastra; poate crede ca incerc sa-l imping in vreo
> obligatie pe care nu
> o doreste, sau de care nu este sigur.
>
> Iar Radu gandeste: Doamne. Sase luni.
>
> Gandurile Elenei zboara: Dar, hei, nici eu nu sunt
> sigura ca vreau acest
> fel de relatie. Cateodata as vrea sa am mai mult
> spatiu, sa am timp sa
> ma gandesc daca chiar vreau sa continuam relatia in
> acest sens,
> indreptandu-ne sigur spre... Adica, spre ce ne
> indreptam? Doar ne vom
> intalni si vom pastra acest nivel de intimitate? Ne
> indreptam catre
> casnicie? Catre copii? Catre o viata impreuna? Sunt
> eu pregatita pentru
> un astfel de angajament? Chiar cunosc aceasta
> persoana?
>
> Radu gandeste: Asta nseamna ca a fost... sa vedem...
> in februarie am
> inceput sa ne vedem si a fost chiar dupa ce mi-am
> luat masina, ceea ce
> inseamna... off...trebuia sa schimb uleiul de mult.
>
> Elena ..in valuri: S-a suparat. Vad asta pe fata
> lui. Poate ca
> interpretez gresit. Poate vrea mai mult din relatia
> noastra, mai multa
> intimitate, mai mult angajament; poate a simtit,
> inainte sa fi simtit
> eu, ca simteam o oarecare rezerva. Da, sunt sigura
> ca asta este. De
> aceea nu vrea sa spuna ce
> simte. Ii e teama sa nu fie respins.
>
> Radu: Si o sa ii pun sa se uite la transmisie iar.
> Nu imi pasa ce spun
> cretinii aia, nu merge bine. Si ar face bine sa nu
> mai dea vina pe
> vremea rece de data asta, sunt peste 30 grade afara,
> iar masina asta
> merge parca ar fi masina de gunoi si le-am dat
> hotilor o groza de bani!
>
> Elena gandeste: Este suparat. Si nu il condamn. Si
> eu as fi suparata.
> Doamne, ma simt atat de vinovata ca il fac sa treaca
> prin asta, dar nu
> pot sa nu simt ceea ce simt. Pur si simplu nu sunt
> sigura.
>
> Radu: Probabil vor spune ca garantia este doar de 90
> zile. Exact asta
> vor spune, jigodiile.
>
> Elena gandeste: Poate sunt prea naiva, asteptand un
> cavaler calare pe
> calul lui alb, cand de fapt stau langa o persoana
> normala, o persoana cu
> care imi place sa fiu, o persoana de care chiar imi
> pasa, o persoana
> careia pare sa ii pese de mine. O persoana care
> sufera din cauza
> egocentrismului meu, fanteziilor mele romantice de
> scolarita.
>
> Radu gandeste: Garantie? Vor garantie? O sa le dau
> naibii o garantie. O
> sa iau garantia lor si o sa le-o bag...
>
> "Radu," zice Elena cu voce tare.
>
> "Ce?" zice Radu, tresarind.
>
> "Te rog, nu te tortura asa," zice ea, cu ochii care
> incepeau sa se umple
> de lacrimi. "Poate n-ar fi trebuit... O Doamne, ma
> simt asa de..."
>
> (Se opreste plangand in hohote.)
>
> "Ce?" zice Radu.
>
> "Sunt o proasta," suspina Elena. "Vreau sa spun,
> stiu ca nu exista
> cavaleri. Chiar stiu asta. Este o prostie. Nu exista
> nici un cavaler si
> nici un cal."
>
> "Nici un cal?" zice Radu.
>
> "Crezi ca sunt o proasta, nu?" zice Elena.
>
> "Nu!" zice Radu, bucuros ca stie in sfarsit
> raspunsul corect.
>
> "Doar ca... Doar ca eu... Eu am nevoie de timp,"
> zice Elena.
>
> (O pauza de 15 secunde, timp in care Radu, gandind
> cat de repede poate,
> incearca sa gaseasca un raspuns sigur. In sfarsit
> gaseste unul care
> crede ca s-ar putea sa mearga.)
>
> "Da," zise el.
>
> (Elena, profund miscata, ii atinge mana.)
>
> "Oh, Radu, chiar simti asa?" zise ea.
>
> "Cum asa?" zice Radu.
>
> "Asa despre mine," zise Elena.
>
> "Oh," zice Radu. "Da."
>
> (Elena se intoarce spre el si se uita fix in ochii
> lui, facandu-l sa
> devina foarte nervos pentru ce ar putea spune ea mai
> departe, mai ales
> daca implica un cal. In final ea vorbeste.)
>
> "Iti multumesc, Radu," zice ea.
>
> "Iti multumesc," zice Radu.
>
> Apoi o duce acasa. Ea se intinde pe pat, un suflet
> in conflict, torturat
> si plange pana in zori, in timp ce Radu deschide o
> punga de alune,
> deschide televizorul, si imediat este puternic
> absorbit de o reluare a
> unui meci de tenis intre doi cehi despre care nu a
> auzit niciodata. O
> mica voce din adancul mintii ii spune ca s-a
> intamplat ceva important
> acolo in masina, dar este destul de sigur ca nu va
> putea intelege
> niciodata ce, asa ca se gandeste ca este mai bine sa
> nu-i dea importanta.
>
> A doua zi Elena isi va suna cea mai buna prietena sau
> poate doua din ele,
> si vor vorbi despre aceasta situatie timp de sase
> ore in continuu. In
> detaliu, vor analiza tot e ea a zis si tot ce el a
> zis, trecand peste
> asta iar si iar, analizand fiecare cuvant, expresie
> si gest pentru
> subintelesuri, luand in considerare orice
> ramificatie posibila. Vor
> continua sa deschida acest subiect, din cand in
> cand, timp de saptamani,
> poate luni, neajungand niciodata la o concluze
> definitiva, dar nici
> neplictisindu-se niciodata de subiect.
>
> In acest timp, Radu, in timp ce va juca tenis cu un
> prieten comun de-al
> lui si al Elenei, va face o pauza chiar inainte de a
> servi si va spune:
>
> "Nelule, Elena a avut vreodata un cal?"
>
>
> Sa presupunem ca un tip pe nume Radu este atras de o
> femeie pe nume
> Elena. O invita la un film; ea accepta; se simt
> bine. Cateva seri mai
> tarziu, o invita la cina si iar se simt bine
> impreuna. Continua sa se
> intalneasca in mod regulat si dupa o vreme nici unul
> din ei nu se mai
> vede cu altcineva.
>
> Apoi, intr-o seara cand se duc spre casa, un gand ii
> trece Elenei prin
> minte, si fara sa se gandeasca prea bine, spune cu
> voce tare, "Iti dai
> seama ca azi se fac sase luni de cand ne vedem?"
> Liniste in masina.
> Pentru Elena, este o tacere acuta. Se gandeste:
> Doamne, ma gandesc daca
> l-a deranjat ca am spus asta. Poate se simte
> restrans de relatia
> noastra; poate crede ca incerc sa-l imping in vreo
> obligatie pe care nu
> o doreste, sau de care nu este sigur.
>
> Iar Radu gandeste: Doamne. Sase luni.
>
> Gandurile Elenei zboara: Dar, hei, nici eu nu sunt
> sigura ca vreau acest
> fel de relatie. Cateodata as vrea sa am mai mult
> spatiu, sa am timp sa
> ma gandesc daca chiar vreau sa continuam relatia in
> acest sens,
> indreptandu-ne sigur spre... Adica, spre ce ne
> indreptam? Doar ne vom
> intalni si vom pastra acest nivel de intimitate? Ne
> indreptam catre
> casnicie? Catre copii? Catre o viata impreuna? Sunt
> eu pregatita pentru
> un astfel de angajament? Chiar cunosc aceasta
> persoana?
>
> Radu gandeste: Asta nseamna ca a fost... sa vedem...
> in februarie am
> inceput sa ne vedem si a fost chiar dupa ce mi-am
> luat masina, ceea ce
> inseamna... off...trebuia sa schimb uleiul de mult.
>
> Elena ..in valuri: S-a suparat. Vad asta pe fata
> lui. Poate ca
> interpretez gresit. Poate vrea mai mult din relatia
> noastra, mai multa
> intimitate, mai mult angajament; poate a simtit,
> inainte sa fi simtit
> eu, ca simteam o oarecare rezerva. Da, sunt sigura
> ca asta este. De
> aceea nu vrea sa spuna ce
> simte. Ii e teama sa nu fie respins.
>
> Radu: Si o sa ii pun sa se uite la transmisie iar.
> Nu imi pasa ce spun
> cretinii aia, nu merge bine. Si ar face bine sa nu
> mai dea vina pe
> vremea rece de data asta, sunt peste 30 grade afara,
> iar masina asta
> merge parca ar fi masina de gunoi si le-am dat
> hotilor o groza de bani!
>
> Elena gandeste: Este suparat. Si nu il condamn. Si
> eu as fi suparata.
> Doamne, ma simt atat de vinovata ca il fac sa treaca
> prin asta, dar nu
> pot sa nu simt ceea ce simt. Pur si simplu nu sunt
> sigura.
>
> Radu: Probabil vor spune ca garantia este doar de 90
> zile. Exact asta
> vor spune, jigodiile.
>
> Elena gandeste: Poate sunt prea naiva, asteptand un
> cavaler calare pe
> calul lui alb, cand de fapt stau langa o persoana
> normala, o persoana cu
> care imi place sa fiu, o persoana de care chiar imi
> pasa, o persoana
> careia pare sa ii pese de mine. O persoana care
> sufera din cauza
> egocentrismului meu, fanteziilor mele romantice de
> scolarita.
>
> Radu gandeste: Garantie? Vor garantie? O sa le dau
> naibii o garantie. O
> sa iau garantia lor si o sa le-o bag...
>
> "Radu," zice Elena cu voce tare.
>
> "Ce?" zice Radu, tresarind.
>
> "Te rog, nu te tortura asa," zice ea, cu ochii care
> incepeau sa se umple
> de lacrimi. "Poate n-ar fi trebuit... O Doamne, ma
> simt asa de..."
>
> (Se opreste plangand in hohote.)
>
> "Ce?" zice Radu.
>
> "Sunt o proasta," suspina Elena. "Vreau sa spun,
> stiu ca nu exista
> cavaleri. Chiar stiu asta. Este o prostie. Nu exista
> nici un cavaler si
> nici un cal."
>
> "Nici un cal?" zice Radu.
>
> "Crezi ca sunt o proasta, nu?" zice Elena.
>
> "Nu!" zice Radu, bucuros ca stie in sfarsit
> raspunsul corect.
>
> "Doar ca... Doar ca eu... Eu am nevoie de timp,"
> zice Elena.
>
> (O pauza de 15 secunde, timp in care Radu, gandind
> cat de repede poate,
> incearca sa gaseasca un raspuns sigur. In sfarsit
> gaseste unul care
> crede ca s-ar putea sa mearga.)
>
> "Da," zise el.
>
> (Elena, profund miscata, ii atinge mana.)
>
> "Oh, Radu, chiar simti asa?" zise ea.
>
> "Cum asa?" zice Radu.
>
> "Asa despre mine," zise Elena.
>
> "Oh," zice Radu. "Da."
>
> (Elena se intoarce spre el si se uita fix in ochii
> lui, facandu-l sa
> devina foarte nervos pentru ce ar putea spune ea mai
> departe, mai ales
> daca implica un cal. In final ea vorbeste.)
>
> "Iti multumesc, Radu," zice ea.
>
> "Iti multumesc," zice Radu.
>
> Apoi o duce acasa. Ea se intinde pe pat, un suflet
> in conflict, torturat
> si plange pana in zori, in timp ce Radu deschide o
> punga de alune,
> deschide televizorul, si imediat este puternic
> absorbit de o reluare a
> unui meci de tenis intre doi cehi despre care nu a
> auzit niciodata. O
> mica voce din adancul mintii ii spune ca s-a
> intamplat ceva important
> acolo in masina, dar este destul de sigur ca nu va
> putea intelege
> niciodata ce, asa ca se gandeste ca este mai bine sa
> nu-i dea importanta.
>
> A doua zi Elena isi va suna cea mai buna prietena sau
> poate doua din ele,
> si vor vorbi despre aceasta situatie timp de sase
> ore in continuu. In
> detaliu, vor analiza tot e ea a zis si tot ce el a
> zis, trecand peste
> asta iar si iar, analizand fiecare cuvant, expresie
> si gest pentru
> subintelesuri, luand in considerare orice
> ramificatie posibila. Vor
> continua sa deschida acest subiect, din cand in
> cand, timp de saptamani,
> poate luni, neajungand niciodata la o concluze
> definitiva, dar nici
> neplictisindu-se niciodata de subiect.
>
> In acest timp, Radu, in timp ce va juca tenis cu un
> prieten comun de-al
> lui si al Elenei, va face o pauza chiar inainte de a
> servi si va spune:
>
> "Nelule, Elena a avut vreodata un cal?"
0 Comment
